În ultima perioadă, aud din ce în ce mai des aceeași propoziție, spusă pe tonuri diferite: AI va schimba tot. Uneori cu entuziasm. Alteori cu teamă. Uneori ca promisiune. Alteori ca avertisment.
Și, de multe ori, apare în contextul unor decizii grele: restructurări, înghețări de angajări, valuri de reorganizări rapide. E ca și cum tehnologia ar fi deja aici, complet matură, și nu am face decât să ne adaptăm.
Doar că, dacă ne uităm mai atent la ce se întâmplă în interiorul organizațiilor, povestea este mult mai nuanțată.
Un sondaj realizat la finalul lui 2025 și citat de Harvard Business Review, la care au participat peste 1.000 de executivi implicați direct în inițiative de AI din organizațiile lor, arată o tendință îngrijorătoare: majoritatea deciziilor de reducere a personalului sau de încetinire a angajărilor nu sunt bazate pe rezultate reale obținute cu AI, ci pe așteptări despre ce ar putea face AI în viitor.
Cu alte cuvinte, multe organizații acționează înainte să înțeleagă cu adevărat.
Și aici apare o întrebare pe care orice persoană în poziție de leadership ar fi important să o cântărească:
Ce efect are în organizația mea - și asupra echipei mele - faptul că deciziile sunt luate mai degrabă din anticipare decât din claritate?Graba strică treaba
De multe ori, persoanele aflate la vârful organizațiilor iau decizii nu deoarece sunt convinse că sunt cele potrivite, ci pentru că se lasă angrenate într-o cursă cu piața sau competitorii, convinse fiind că, dacă nu țin pasul, vor fi scoase din joc.
Acest comportament este cunoscut și sub numele de Regula lui Moloch: acest termen descrie o situație în care toți actorii ajung să facă lucruri pe care, individual, nu le-ar considera bune, dar pe care le fac pentru că sistemul îi împinge acolo.
Nu pentru că sunt răi. Nu pentru că nu le pasă. Ci pentru că, dacă nu o fac, sunt convinși (sau, mai degrabă, speriați) că vor pierde.
Moloch nu este o persoană și nici o intenție. Este dinamica prezentă atunci când:
- competiția e mare,
- presiunea e constantă,
- recompensele sunt pe termen scurt,
- iar costurile reale apar mai târziu sau sunt „difuze”.
Într-un sistem dominat de Moloch, deciziile aparent raționale la nivel individual duc la rezultate colective proaste.
De unde vine numele?
Moloch este o divinitate menționată în texte antice din Orient / Fenicia și apare mai ales în Vechiul Testament ca simbol al unui cult considerat profund distructiv. Era asociat cu sacrificii umane, ideea de a oferi ceva extrem de valoros pentru a obține siguranță, prosperitate sau supraviețuire, un zeu care cerea mereu mai mult, fără să fie vreodată sătul.
Simbolistica este aceasta: un sistem căruia oamenii îi sacrifică ce au mai de preț pentru a continua să funcționeze.
Începe să semene ceea ce descriem aici cu această cursă între companiile de AI și – mai departe – cu frenezia adoptării AI de către restul companiilor?
AI, în forma în care este folosit astăzi în majoritatea organizațiilor, nu înlocuiește oameni. Automatizează părți din activitate. Accelerează sau simplifică procese punctuale.
Dar valoarea pe care o aduc angajații într-o companie este net superioară, deoarece reprezintă un amestec de decizii, relații, contexte, colaborare, adaptare, responsabilitate, nu doar rezolvarea unor sarcini. Lucruri care nu pot fi scoase fără să se rupă ceva esențial.
Când o organizație spune prea repede „AI-ul va face asta în locul oamenilor”, mesajul care ajunge în interiorul echipei nu este despre eficiență. Este despre nesiguranță. Despre valoare pusă sub semnul întrebării. Despre lipsă de control.
Iar oamenii care se simt nesiguri nu experimentează. Nu învață. Nu colaborează autentic.
Tool-uri noi, metehne vechi
Un risc pe care îl vedem des este acesta: introducem tehnologie nouă peste straturi vechi de probleme nerezolvate.
Motivație scăzută. Lipsă de încredere. Colaborare fragmentată. Procese care nu mai servesc realitatea.
AI nu repară nimic din toate acestea. Doar le face mai vizibile. Uneori mai rapide. Alteori mai dureroase.
Fără un leadership care să se uite întâi la cum lucrează oamenii în echipă, orice tehnologie devine doar un strat în plus peste ceva ce deja nu merge.
Ce înseamnă leadership autentic în acest context
Pentru noi, leadership-ul autentic în era AI nu înseamnă să implementezi cele mai noi tehnologii doar în baza unor promisiuni legate de ce ar putea face.
Înseamnă:
- să spui „încă învățăm” fără să pierzi autoritatea;
- să implici oamenii în explorare, nu să îi excluzi din frică;
- să creezi spațiu pentru experiment, nu doar pentru rezultate rapide;
- să distingi între optimizare și eliminare;
- să acționezi responsabil față de angajații tăi.
O tehnologie nu are o viață, o sănătate de îngrijit, copii, responsabilități în comunitate. Nu suferă. Oamenii restructurați de pe o zi pe alta, în schimb, da. Fii conștient/ă de greutatea și implicațiile deciziilor pe care le ai de luat.
Uneori, cel mai matur gest de leadership nu este să tai direct, ci să măsori, să înțelegi. Să dezvolți oamenii astfel încât să poată lucra mai bine cu tehnologia, nu să se simtă amenințați de ea.
Legătura între cursa pentru dezvoltarea AI și regula lui Moloch este explicată pe larg în acest TED Talk.
