Pentru că mulți dintre noi facem inventarul lui 2025 în aceste zile, ce a fost bun, ce nu și ce vrem să luăm cu noi în 2026, dedicăm această ultimă ediție din acest an a newsletter-ului Lider Autentic unei calități care de multe ori rămâne în planul secundar atunci când ne gândim la ce contează pentru a fi un bun comunicator.
Știm cât de mult contează cum comunicăm pentru a ne face ascultați și pentru a ne conduce echipele către succes, dar ce îi diferențiază cu adevărat pe cei mai buni comunicatori?
Să știe ce să spună, când să spună, pe ce ton? Sigur, toate acestea contează, dar există un element pe care îl subestimăm de multe ori când ne gândim la calitatea unei conversații.
Ascultatul. Adevărata armă a unui bun comunicator.
Allison Wood Brooks este cercetător și autoarea cărții Talk: The Science of Conversation and the Art of Being Ourselves. Invitată recent la podcastul Diary of a CEO, ea a explicat de ce ascultarea, nu vorbitul, este cheia conversațiilor de calitate, a relațiilor profunde și a succesului în viața personală și profesională.
Ce știm deja despre conversație: cu toții credem că un dialog bun înseamnă să fii interesant. În realitate, ascultarea facilitează conectarea, înțelegerea, încrederea și influența și are efecte măsurabile în organizații și în relații interumane.
Ascultarea creează conexiuni reale mai mult decât vorbitul
Allison Wood Brooks explică faptul că ascultarea nu este pasivă, ci un proces activ care implică:
- validare, arătând interlocutorului că îi înțelegi perspectiva
- întrebări de aprofundare, care duc conversația mai departe
- urmărirea unui ritm firesc, evoluând natural de la subiecte banale la discuții personale și relevante
Conversațiile în care ascultarea este superficială nu aduc rezultatele dorite, fie că vorbim despre o conexiune emoțională sau negocieri în context profesional.
Poate una dintre cele mai comune greșeli pe care o facem cu toții în discuții este denumită de Allison Wood Brooks boomerasking, de la boomerang și asking.
De exemplu: dacă interlocutorul spune „am petrecut vacanța în Sinaia”. Tentația, pentru că de multe ori mintea noastră face aceste conexiuni automat, este să spunem „Sinaia. Da, iubesc Sinaia, am fost acolo acum 2 luni”.
Și uite așa, am deturnat discuția, interlocutorul a început ideea dar nu a mai terminat o. Noi ne am spus povestea, dar am ratat acea oportunitate de a crea o conexiune reală.
Cum ar fi funcționat mai bine? Nu există o rețetă fixă, însă ar fi ajutat să îi dăm spațiu interlocutorului să își termine povestea. Să îi punem o întrebare urmărire „Ce ți-a plăcut cel mai mult în această vacanță în Sinaia?”
Abia apoi să intervenim cu povestea noastră despre acel loc sau acea experiență.
Boomerasking-ul este o formă subtilă de a anula ascultarea activă, punând accentul pe sine în loc de celălalt. Această greșeală aparent minoră reduce percepția de interes real și poate sabota relațiile pe termen lung.
Ce mai putem reține despre ascultare în context social și profesional
O mulțime de studii din zona psihologiei organizaționale susțin ceea ce discută autoarea:
- Ascultarea activă reduce incertitudinea, crește înțelegerea și construiește încredere în echipe.
- Managerii care practică ascultarea activ-empatică generează un grad mai mare de implicare al angajaților. Un studiu pe peste 500 de participanți a demonstrat legătura pozitivă între ascultarea empatică a liderilor și implicarea la locul de muncă.
- Ascultarea reduce anxietatea în context profesional și crește sentimentul de control al angajaților, contribuind la satisfacția profesională și reducerea burnout-ului.
În ansamblu, literatura de specialitate indică faptul că ascultarea nu este doar nice to have într-un dialog, ci determină succesul unei colaborări.
Ce impact are ascultarea activă în leadership și relații
- Ascultarea nu este tăcere, este un comportament activ. Leadership-ul eficient implică ascultare, deoarece oferă celor din echipă spațiu să se exprime, reduce conflictul și îmbunătățește capacitatea de luare a deciziilor, toate acestea fiind beneficii documentate în cercetările organizaționale.
- Ascultarea creează medii de siguranță psihologică, unde angajații sunt mai motivați să ofere idei, reducând burnout-ul.
- În interacțiunile personale, cum ar fi întâlnirile sociale sau conversațiile intime, ascultarea pune bazele încrederii, vulnerabilității și conexiunilor autentice.
Câteva principii practice de ascultare activă
- Pregătește-ți temele înainte de conversație. Poate părea evident, dar chiar și 30 de secunde de reflecție înainte de dialog reduc anxietatea și îți oferă claritate despre subiectele relevante, făcând conversația mai fluidă.
- Întreabă și apoi ascultă răspunsul, fără a reveni instant la propriile opinii. Evită boomerasking-ul.
- Folosește întrebări de follow-up ca „Ce te face să spui asta?” sau „Cum te ai simțit în acea situație?” care construiesc profunzime.
- Validarea nu înseamnă obligatoriu că ești de acord, ci recunoașterea perspectivei interlocutorului, de exemplu „Înțeleg de ce te simți așa” înainte de a exprima alt punct de vedere.
- Ascultarea este o abilitate care se antrenează. Acesta este poate cel mai important principiu. La fel ca orice altă competență, devine mai eficientă cu repetiție, feedback și auto reflecție.
Concluzie. Ascultarea ca super putere umană și profesională
Ascultarea nu este doar o abilitate socială, ea acționează ca un motor verificabil al performanței, al relațiilor constructive și al bună stării. Într-o lume din ce în ce mai grăbită, cu atenție redusă, această competență devine un avantaj competitiv rar și valoros, atât în organizații, cât și în viața personală.
Ascultarea ne face mai înțelepți, mai eficienți și mai apreciați de cei cu care comunicăm.
Ascultăm cu mai multă intenție în 2026?
